Te-aşază lângă mine, mi-ascultă liniștea,
Privește-mă în ochi, dar nu spune nimic,
Ridică-mă de poți, adună-mi vraiștea,
Fă-mă să vreau să lupt, nu mă lăsa s-abdic.
Furnică-mă prin piele și ia-mi din suflet oful,
Dezleagă-mă de rele, mă spală de păcate,
Șterge-mi cu o privire din zâmbete tot praful
Și relele făcute să mi le faci uitate.
Te chem cu disperare să nu mă lași pierdută,
Ai cheia de la suflet, doar tu poți rezolva,
Credeam că-s vindecată, dar rana nu-i cusută,
Mai vino înc-o dată, de ți-a păsat cândva.
pune mâna de ia-ți o chitară. versurile tale au prea multă muzică cufundată în tăcere.
ApreciazăApreciază