O ultimă poezie

De azi nu te mai scriu în poezii,
Nu te mai chem și nu te mai aștept,
De-acum, și chiar de te-ai gândi să vii,
Să știi că mi te-am scos din piept.

Te-nalță, dară, pe alt cer de azi,
Și-n altă inimă aprinde stele mii,
În ochii mei ai reușit să cazi,
Și, Doamne, cât de sus puteai să fii.

Găsește-ți loc în alte brațe calde,
Și odihnește-ți pașii clocotiți de dor,
Iubirea-i și la mine, o simt cum încă arde,
Dar nu te mai primesc, de știu că am să mor.

De azi fii omul drag al altei fete,
Fii soarele ce-i încălzește dimineața,
Și lasă-i loc unei false poete,
Din ghemul vieții ei să-ți rupă ața.

FB_IMG_1554143128748

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s