Toamna din suflet

Îmi place toamna, îmi place să-mi scald privirea în cele câteva frunze uitate prin copaci, să simt cum frigul se cuibărește-n oase și vântul mi-e tovarăș de drum. Îmi place chiar și ploaia, nici de noroi nu mi-e frică. Cu capul plecat,toamna știu să mă feresc de ea, să nu-mi ajungă la piele. Dar ce facem când toamna e-n suflet? Nu e nici vară, nu e nici iarnă, e doar ea, rădăcina durerii.

E toamnă și e la jumătate… Zâmbesc, pentru că sunt departe de iarnă, dar plâng, vara e la fel de uitată.

E toamnă și e frig, nici răsărituri nu mai sunt atât de multe, îți amintești c-am renunțat la ele pentru tine…

E toamnă și e uitare, e vis pierdut și zâmbet regăsit. E toamnă și e bine… e cald în suflet.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s