La marginea uitării

Îmi luai astăzi în spinare

Gânduri, vorbe și trăiri

Și plecai s-adun culoare,

Să pictez negre simțiri.

 

N-ajunsei mult prea departe

Că mă întâlnii pe drum

Cu-amintiri ce-mi sar în spate;

N-aș fi vrut, dar mă supun.

 

Nu apuc să fac un pas

Că din urmă se grăbește,

Mic, cu oboseală-n glas,

Trecutul mă urmărește.

 

Și cu el mă însoțesc

Și dau să îmi văd de drum,

Dar în stânga când privesc,

Semn îmi face bietul zbucium.

 

Și-am tot mers pe drumul țării,

Eu pe jos, ei toți în cârcă,

Luați din marginea uitării,

Tare mult mi-au dat de furcă.

 

N-am putut să mă lipsesc

Și i-am dus pe toți în spate,

Nu m-au lăsat să trăiesc

Viața nici pe jumătate.

 

 

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s