Bucurii pe dos

Dincolo de tăceri

Dincolo de tăceri e durere:
Tac lacrimi, vorbe și fapte,
Cum dincolo de soare sunt stele
Și omul nu se pierde-n noapte

Că unde-i lumină e viață :
Cresc flori, iubire și zâmbet,
Dar frumosu-i subțire, e ață
Și lasă în urmă crud urlet,

Căci dincolo de nori e târziu:
Târziu fără lună, soare și stele,
Cerul e-n doliu și suferă pustiu
Că de o vreme simte tăcerea pe piele.

Și rătăcită în noapte-s și eu:
Sunt fără zâmbet, cu lacrimi și rele,
Tac vorbe, tac fapte şi-i greu
Că de o vreme durerea îmi tace prin piele.

FB_IMG_1587985479312

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s