Când cerul e negru și privirea-nghețată
Și sufletul urlă de dor
Când piatra se sfarmă sub talpa udată
De lacrimi și-n spate te izbește un fior,
Aprinde lumina, mai scrie trei versuri
Și du-te spre rai pe aripi de fluturi.
Când vara-i deșert, dar în suflet e frig
Și trupul vrei să-l îmbraci,
Când alții văd în iubire câștig,
Dar sunt mai săraci decât cei săraci,
Tu trage cortina, maniac de visuri
Și bucură cerul alături de fluturi.
… uneori molii
ApreciazăApreciază