Simetrii

Foșnesc prin minte frunze moarte când calc pe amintiri cu tine
Și las ca vântul să te poarte sperând că te îndrepți spre bine,
Nu-i pâclă-n suflet, nici nu plouă ca lacrimi să spele pământul,
Dar cine zică-ne și nouă că minți orice, dar nu și gândul?

Un gând despre „Simetrii”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s