Spune-mi, soartă, nu vrei să te-ndulceşti?
Ca prea amară parcă ești de-o viață!
Mai pune-ți un zâmbet să simți că trăiești,
Mai schimbă-ți privirea şi nu mai fi hoață.
Mai ia-mă de mână să mergem prin lume,
Din toate ce sunt s-adunăm bucurii,
Mai scrie povești că omu-i minune
Și calcă încet, nu te grăbi.
Mă prinde, soartă, mă prinde de braț
Măsoară-ți pasul după al meu,
Că spui că ești bună, dar vrei cu nesaț
În goană să umbli și uiți că-s și eu.
Bucurii pe dos 
Soarta trebuie sa fie ca o hoata ca sa o traim autentic fara sa o anticipam sau sa ne programam in vreun fel reactiile, ca sa putem fi alesi si sa alegem ce am iubit mai mult binele sau raul, adevarul sau minciuna, binecuvantarea sau blestemul pe care Creatorul ni le pune inainte sa alegem.
Si trebuie sa fie viata amara ca sa nu ne lipim de ea, sa ne invete adevarul, pe care sa-l dorim si sa cautam cele duhovnicesti ascunse si vesnice care se vor da pe fata la judecata in locul celor care se vad si sunt trecatoare.
🙂
Este o bucurie si o tarie sa fii constient ca cunosti adevarul si calea care duce la el, asta dupa ce le vei fi cautat, ca nu-l poti dobandi daca nu-l cauti si nu poti sa-l cauti daca nu ai fi stiut de el. Nu cunosc treapta dar lasa ecouri in tinichea. 🙂
Iti daruiesc o floare, ireala, dar nu ca un ametit de cap de atatea arome imbatatoare, ci ca pe un adevar ascuns dar la vedere, ascuns celor ce nu l-au cautat si nu l-au dorit, si la vedere si minunat celor ce l-au cautat mai mult decat orice altceva. 🙂
La multi ani!
ApreciazăApreciază
Așa frumos ați înșirat cuvintele! 😊 Ani mulți plini de frumos și soare în zâmbet!
ApreciazăApreciază
Va multumesc, nu sunt eu vrednic de asa daruri!
ApreciazăApreciază
Introduc o erata pentru ca nu e corect: Va multumesc, nimeni nu mi-a m-ai urat asa ceva! Sa aveti parte de fericire!
ApreciazăApreciază