De ce, lume,-ti faci păcate
Vorbindu-mă pe la spate?
Că ți-am fost ieri fericire
Şi-azi pot trăi fără tine?
Nu pe alții-i denigrezi,
Ci pe tine jos te-așezi
Că ești un om de nimic,
Te vrei mare, dar ești mic.
Până să îți deschizi gura
Vezi-ți, tu, bine figura,
Că-i brăzdată de păcate,
Vină, ură, nedreptate.
Nu căuta să pretinzi
Că ești sfântul între sfinti,
De-aş vorbi, o știi prea bine…
Cine-ar pierde, spune-mi, cine?
Bucurii pe dos 