Mă poartă astăzi pașii pe acasă,
Prin satul meu, al zilelor de ieri,
Când grijile nu mă făceau fricoasă,
Iar cartea și pisica erau scumpe averi.
Ne-am rătăcit voit pe drumul vieții
Și eu, și tu, și cel de lângă tine,
Am uitat de plăceri, am dat drumul și cărții,
Strâns-am afară multe, dar în suflet puține.
Poteci bătătorite cu râsete și cântec
Sunt astăzi neumblate și lacrimi strâng în pumni;
Picior de om să simtă, s-ar preschimba în farmec,
Dar n-avem timp și timpul ne scapă printre mâini.