Hai să vorbim despre iubire
Că-n inimă se-așterne iarna
Și am ajuns să-mi ies din fire,
Când m-ai lăsat să plec cu toamna.
Cu ale ei grămezi de frunze
Mi-a pus pe umeri haină nouă,
M-au îmbrăcat atâtea pânze,
De n-am simțit că stă să plouă.
Mi-a întins mâna, cu răbdare,
A așteptat să o urmez,
Mi-a pus și la ureche floare,
La sânul ei să mă așez.
Și am crezut că îmi vrea bine,
Că e senin în preajma ei,
Deși când mă gândeam la tine
Îmi mirosea a flori de tei.
Hai să vorbim despre iubire!
Am amânat de-atâtea ori
Că nu mai stau tristă-n neștire,
Vreau să te văd venind cu flori!
